UE și Marea Britanie au convenit în principiu că ar trebui să existe un regim tranzitoriu care să dureze până la sfârșitul anului 2020, timp în care legislația UE va continua să se aplice în Regatul Unit.
În prezent, există patru tipuri de mărci înregistrate care asigură protecție în Marea Britanie: mărci naționale din Marea Britanie, mărci UE, mărci internaționale care desemnează Regatul Unit și mărci internaționale care desemnează UE.
Mărcile europene sunt înregistrate la Oficiul UE pentru Proprietate Intelectuală și au efect unitar în toate statele membre ale UE. Multe companii s-au bazat pe înregistrarea de marcă europeană și nu pe înregistrările mărcilor naționale pentru protecția mărcilor în Europa. Consecințele încetării calității de stat membru UE a Marii Britanii prezintă, prin urmare, o importanță deosebită.
Deși multe răspunsuri sunt încă incerte, legislația Marii Britanii nu prevede pierderea protecției pentru deținătorii drepturilor de proprietate intelectuală ale UE. Titularilor acestor drepturi care au fost înregistrate sau acordate înainte de Brexit vor primi automat un drept de proprietate intelectuală comparabil în Regatul Unit, gratuit. Pentru mărci europene, aceasta ar însemna o marcă care constă din același semn, pentru aceleași bunuri sau servicii. Data de depunere sau data de prioritate vor fi identice cu cea a mărcii europene, iar prima dată de reînnoire a noilor drepturi de proprietate intelectuală din Marea Britanie va fi aceeași cu data de reînnoire a mărcii europene corespunzătoare.
În cazul în care există cereri în curs existente pentru mărci europene înainte de Brexit, solicitantul va avea la dispoziție 9 luni pentru a depune o cerere pentru o marcă echivalentă în Marea Britanie. Orice astfel de cerere din Marea Britanie va primi aceeași dată de depunere ca și cererea de marcă europeană pe care se bazează. În cazul în care procedurile de anulare sunt în curs de desfășurare, o decizie ulterioară care consideră că marca eruopeană nu este valabilă se va aplica automat mărcii respective din Marea Britanie.
Astfel, pare foarte puțin probabil ca proprietarii mărcilor europene să își piardă pur și simplu protecția în Marea Britanie în urma Brexit-ului. Ambele Camere ale Parlamentului au aprobat un amendament la Legea privind mărcile comerciale din 1994. În conformitate cu noua lege, mărcile europene vor fi tratate ca și când o cerere ar fi fost făcută anterior, iar marca a fost deja înregistrată ca marcă britanică pentru aceleași bunuri și servicii.
Data de înregistrare a mărcilor respective va fi aceeași cu data de înregistrare a mărcilor comerciale europene pe care se bazează. Noile mărci vor păstra numărul de înregistrare al UE (ultimele sale opt cifre), cu prefixul UK009. În legislația Marii Britanii, mărcile comerciale recent create sunt denumite „mărci comerciale comparabile (UE)”. După cum am arătat mai sus, cererile de înregistrare a mărcii care care sunt pendinte în ziua Brexit-ului vor trebui reîncadrate ca mărci naționale pentru a fi protejate în Marea Britanie. Cu toate acestea, data de depunere va fi cea a cererii de marcă europeană anterioare, iar solicitantul va avea o perioadă de nouă luni după Brexit pentru a decide dacă va urma și protecția mărcilor comerciale în Marea Britanie. Oricum, suntem dornici să vedem ce se întâmplă efiectiv după data exactă a Brexit-ului și vă ținem la curent cu procedurile. Dacă aveți întrebări, nu ezitați să ne contactați.
