Ce legătură are IKEA cu o campanie politică despre imigrație? Și cât de departe poate merge cineva în utilizarea unei mărci cunoscute, invocând libertatea de exprimare?
Aceste întrebări au ajuns în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), după ce un partid politic belgian a folosit numele și identitatea vizuală IKEA pentru a-și promova mesajul politic, fără acordul titularului mărcii.
Prin hotărârea din 8 septembrie 2026, pronunțată în cauza C-298/23, Inter IKEA Systems, CJUE a clarificat limitele libertății de exprimare atunci când aceasta intră în conflict cu drepturile conferite de o marcă de renume.
Cum a ajuns IKEA în centrul unei campanii politice?
Totul a pornit în Belgia, unde partidul Vlaams Belang a lansat o campanie despre imigrație și azil, intitulată „IKEA-PLAN”, folosind, fără acordul companiei, numele IKEA, elemente grafice ale brandului și un stil inspirat de cunoscutele instrucțiuni de asamblare a mobilierului.
Inter IKEA Systems BV, titularul mărcilor IKEA, a acționat partidul în justiție, iar acesta s-a apărat susținând că materialele aveau un caracter politic și parodic, protejat de libertatea de exprimare.
Instanța belgiană a cerut astfel CJUE să lămurească: poate libertatea de exprimare să constituie un „motiv întemeiat” (due cause) pentru utilizarea unei mărci renumite fără acordul titularului?
Libertatea de exprimare poate justifica utilizarea unei mărci?
Răspunsul CJUE a fost unul nuanțat. Curtea a confirmat că libertatea de exprimare poate constitui, în anumite împrejurări, un motiv întemeiat pentru utilizarea unei mărci renumite. Totuși, faptul că un mesaj este politic, satiric sau parodic nu face automat permisă utilizarea mărcii altcuiva.
Trebuie puse în balanță drepturile titularului mărcii și libertatea de exprimare a celui care o folosește, ambele protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (articolele 17 și 11), însă niciunul absolut. Contează împrejurările concrete ale fiecărui caz: dacă mesajul are o legătură reală cu marca sau cu activitatea titularului, în ce măsură era necesară utilizarea semnului și cum ar putea percepe publicul asocierea creată.
Cu alte cuvinte, libertatea de exprimare nu oferă un drept nelimitat de a utiliza identitatea unui brand cunoscut, chiar dacă mesajul urmărește să contribuie la o dezbatere publică.
De ce a fost problematică utilizarea mărcii IKEA?
În cazul analizat, CJUE a observat că mesajul politic privind imigrația nu avea o legătură directă cu activitatea sau produsele IKEA. Marca fusese folosită pentru a atrage atenția asupra campaniei, profitând de notorietatea și de elementele vizuale ușor de recunoscut ale companiei, iar utilizarea lor repetată putea crea în percepția publicului o asociere între IKEA și mesajul politic.
O companie investește timp și resurse pentru a-și construi identitatea și reputația, iar asocierea neautorizată cu mesaje politice îi poate afecta interesele, chiar dacă nu există o concurență directă între părți. În aceste împrejurări, CJUE a apreciat că libertatea de exprimare nu părea să justifice utilizarea semnelor IKEA exclusiv pentru a valorifica reputația acestora.
Hotărârea nu reprezintă însă soluția definitivă a litigiului. Rămâne ca instanța belgiană să aplice criteriile stabilite de CJUE și să decidă dacă drepturile IKEA au fost încălcate.
O marcă de renume poate fi protejată și în afara pieței sale?
Hotărârea confirmă că protecția unei mărci de renume nu se limitează la situațiile în care un concurent folosește un semn asemănător. Drepturile titularului pot fi afectate și prin utilizări care profită de reputația mărcii sau îi aduc atingere, chiar în afara domeniului în care activează compania.
Există totuși o distincție: art. 9 alin. (2) lit. (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001 vizează utilizarea unui semn în activitatea comercială, pentru produse sau servicii, iar pentru alte scopuri pot fi relevante normele naționale adoptate în temeiul art. 10 alin. (6) din Directiva (UE) 2015/2436.
Prin urmare, nu orice utilizare neautorizată a unei mărci constituie automat o încălcare a drepturilor titularului. Contextul, scopul utilizării și prevederile legale aplicabile se analizează de la caz la caz.
Ce trebuie să rețină titularii de mărci?
Hotărârea CJUE nu interzice utilizarea mărcilor cunoscute în satire, critici sau campanii publice, dar arată că libertatea de exprimare nu poate fi invocată automat pentru a profita de identitatea și reputația unei companii.
Când vorbim despre încălcarea drepturilor asupra mărcilor, ne gândim de obicei la produse contrafăcute, precum tricourile și echipamentele sportive despre care am discutat în articolul nostru „Cupa Mondială 2026: O lecție despre proprietatea intelectuală”. Cazul IKEA este însă diferit: nu vorbim despre produse care poartă ilegal marca, ci despre folosirea identității unui brand într-o campanie politică – iar CJUE arată că și asemenea utilizări pot ridica probleme juridice, chiar în lipsa contrafacerii sau a concurenței între părți.
Pentru titularii de mărci, cauza arată că trebuie protejate nu doar elementele distinctive ale brandului, ci și reputația construită în jurul acestuia. Dacă ai investit într-un brand, asigură-te că beneficiază de o protecție juridică adecvată și urmărește utilizările neautorizate, ale căror consecințe pot depăși simpla confuzie între produse.
Pentru consultanță, asistență sau reprezentare în domeniul protecției mărcilor, inclusiv în situații de utilizare neautorizată sau încălcare a drepturilor asupra acestora, echipa TAS îți stă la dispoziție:
📧 E-mail: office@agentiatas.ro
📞 Telefon: 0745 160 163
