În lumea modei, inspirația și imitația merg adesea mână în mână. Însă unde se termină inspirația și unde începe copierea? Cazul Chanel / Jonak, soluționat de Curtea de Apel din Paris la 16 octombrie 2024, oferă un răspuns concret acestei dileme. Totul a pornit de la un pantof — iconicul slingback bej cu vârf negru, creat de Coco Chanel în 1957 și relansat constant de casă ca simbol al eleganței franțuzești. Când marca Jonak a lansat o serie de modele aproape identice, Chanel a considerat că reputația sa era exploatată în mod incorect și a acționat în justiție pentru parazitism comercial — o formă de concurență neloială.
Franța și protecția creațiilor de modă
Franța are o tradiție aparte în apărarea creațiilor din modă și lux, considerate parte a patrimoniului cultural național. Instanțele franceze au fost mereu receptive la ideea că o creație vestimentară nu este doar un obiect funcțional, ci o expresie artistică și simbolică. Prin urmare, numeroase litigii din acest domeniu implică drepturi de autor aplicate produselor de design, parazitism comercial și protecție cumulativă, adică suprapunerea mărcilor, designurilor și drepturilor de autor pentru a apăra identitatea estetică a brandului.
Deși cazul Chanel / Jonak este o cauză națională, el are relevanță europeană. Într-un context în care tot mai multe companii din Uniunea Europeană — inclusiv din România — activează în domeniul vestimentar și al accesoriilor, hotărârile franceze oferă repere valoroase despre modul în care instanțele pot proteja reputația estetică a produsului și valoarea investițiilor creative.
Ce este „parazitismul comercial”?
În dreptul francez, parazitismul comercial (parasistisme économique) reprezintă o formă de concurență neloială care apare atunci când o întreprindere profită, fără justificare, de eforturile, reputația sau investițiile unei alte întreprinderi.
Spre deosebire de încălcarea unei mărci sau a unui design — unde trebuie dovedită o atingere adusă unui drept de proprietate intelectuală înregistrat — parazitismul protejează valoarea economică creată de o companie, chiar dacă aceasta nu este acoperită de un titlu formal de protecție.
Astfel, un concurent poate fi sancționat dacă:
Instanțele franceze aplică această teorie în mod constant pentru a proteja reputația estetică a produselor de lux — o abordare care, deși nu este identică în toate statele membre UE, influențează jurisprudența europeană și dezbaterile doctrinare privind protecția cumulativă.
Desfășurarea litigiului Chanel / Jonak
În 2020, Chanel a notificat compania Jonak să înceteze comercializarea unor pantofi care, potrivit casei de modă, reproduceau forma și combinația cromatică a pantofilor slingback. În primă instanță, Tribunalul de Comerț din Paris a admis parțial cererea, dar despăgubirile au fost modeste.
În apel, Chanel a adus dovezi ample privind notorietatea pantofului slingback: apariții constante în reviste, campanii internaționale și o asociere imediată a acestui model cu imaginea brandului. Curtea de Apel din Paris a reținut că Jonak a comis acte de parazitism, profitând de reputația și de investițiile Chanel. Modelul bej cu vârf negru era considerat de public drept un „cod identitar” al mărcii, iar reproducerea sa fără aport creativ propriu reprezenta o strategie de exploatare neloială.
Instanța a obligat Jonak la plata a 150.000 € pentru prejudiciul economic și 30.000 € pentru prejudiciul moral, precum și la retragerea modelelor de la vânzare. Curtea a subliniat că nu este necesară existența unei mărci înregistrate pentru a dovedi parazitismul — este suficientă demonstrarea unei valori economice individualizate și a intenției de a profita de renumele altuia.
Relevanța pentru antreprenorii români
Cazul Chanel / Jonak este mai mult decât un conflict între două branduri franceze. El transmite un mesaj tuturor creatorilor europeni: valoarea estetică a produsului este un activ comercial ce poate și trebuie protejat.
Pentru designerii și antreprenorii din România, acest precedent oferă un model concret de acțiune:
Hotărârea din cauza Chanel / Jonak consolidează practica franceză privind protejarea creațiilor de modă și confirmă importanța parazitismului ca instrument de apărare juridică în afara drepturilor clasice de proprietate intelectuală. Într-o piață europeană în care estetica și reputația sunt la fel de valoroase ca inovația tehnică, capacitatea de a demonstra valoarea economică a unui produs devine esențială.
Pentru o analiză detaliată a modului în care îți poți proteja brandul, colecțiile și designul vestimentar, îți recomandăm articolul nostru: Ghid pentru antreprenorii din industria vestimentară: cum îți protejezi brandul, colecțiile și designul vestimentar
Pentru protecția mărcii, designului și imaginii vizuale a produselor tale, echipa Agenției TAS îți oferă asistență completă: consultanță strategică, redactare de cereri, reprezentare în fața OSIM, EUIPO și instanțelor naționale.
📧 E-mail: office@agentiatas.ro
📞 Telefon: 0745 160 163
Ai creat un produs cu un design unic – o geantă, o piesă de mobilier, un ambalaj sau chiar o aplicație cu o interfață originală. ...
Dacă o melodie, o fotografie sau un articol scris de tine ajunge să fie folosit, fără știrea ta, pentru a „hrăni” un model de inteligență ...
