Deși legea prevede că poate constitui marcă orice semn, inclusiv cuvinte, nume de persoane, litere, cifre, desene, culori, forme sau sunete, această posibilitate nu este nelimitată. Pentru a beneficia de protecție, semnul trebuie să fie capabil să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi și să poată fi reprezentat în registru într-un mod clar și precis.
În etapa de examinare, OSIM verifică însă mai mult decât îndeplinirea acestor condiții generale. Fiecare semn trebuie să treacă printr-un veritabil filtru de legalitate, ceea ce înseamnă că nu trebuie să existe niciun motiv absolut de refuz dintre cele prevăzute de lege.
Astfel, chiar și un semn disponibil, care nu intră în conflict cu o marcă anterioară, poate fi respins dacă este lipsit de caracter distinctiv, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri ori dacă include anumite nume, simboluri sau embleme protejate. În continuare, analizăm cinci dintre cele mai relevante motive pentru care OSIM poate refuza înregistrarea unei mărci.
- Mărcile care sunt lipsite de caracter distinctiv
Pentru a putea fi înregistrat ca marcă, un semn trebuie să îi ajute pe consumatori să recunoască produsele sau serviciile unei anumite întreprinderi și să le diferențieze de cele ale concurenților. Dacă publicul percepe semnul doar ca pe o expresie obișnuită, o informație sau o descriere, acesta nu își îndeplinește funcția de marcă.
De exemplu, cererea de înregistrare a mărcii Uniunii Europene „24 HOURS CHALLENGE”, nr. 018673265, a fost refuzată deoarece publicul vorbitor de limba engleză ar fi înțeles expresia doar ca pe o provocare care durează 24 de ore, nu ca pe denumirea unui anumit brand. Lipsa caracterului distinctiv a fost constatată în Cipru, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia și Țările de Jos. Totuși, întrucât marca Uniunii Europene are caracter unitar, cererea a fost respinsă pentru întregul teritoriu al Uniunii Europene.
- Mărcile care conţin, fără consimţământul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucură de renume în România
Folosirea, fără consimțământ, a numelui sau imaginii unei persoane care se bucură de renume în România poate conduce la refuzul înregistrării mărcii.
De exemplu, o denumire precum „PÂINEA EMINESCA” ar putea fi refuzată, deoarece trimite în mod evident la numele poetului Mihai Eminescu și ar putea determina consumatorii să asocieze produsele cu memoria sau opera acestuia.
Prin protejarea unor astfel de nume, legea împiedică exploatarea neautorizată a reputației unor personalități de interes public și evită comercializarea valorilor culturale naționale sub forma unor modificări gramaticale nesemnificative.
- Mărcile care conţin semne cu înaltă valoare simbolică, în special un simbol religios
Legea interzice înregistrarea ca marcă a semnelor care au o înaltă valoare simbolică, în special a simbolurilor religioase, pentru a evita folosirea lor exclusivă în scop comercial.
Simbolul “monograma Chi-Rho”, unul dintre cele mai vechi simboluri ale creștinismului, format din suprapunerea literelor grecești „Chi” și „Rho”, primele litere ale cuvântului „Hristos”. Având în vedere semnificația sa religioasă puternică, includerea sa într-o cerere de marcă poate conduce la refuzul înregistrării.
- Mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri
Cererea de înregistrare a mărcii verbale „PABLO ESCOBAR”, depusă de societatea Escobar Inc., a fost refuzată de EUIPO, iar soluția a fost confirmată de Camera de Recurs în 2024.
Deși solicitantul a arătat că urmărea să împiedice folosirea neautorizată a numelui și imaginii lui Pablo Escobar, EUIPO a considerat că semnul este contrar ordinii publice și principiilor morale acceptate. Numele este asociat în mod direct cu criminalitatea organizată, traficul de droguri și acte grave de violență, iar înregistrarea sa ca marcă ar fi fost incompatibilă cu valorile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană.
Faptul că Pablo Escobar continuă să fie prezent în filme, seriale, cărți sau produse comerciale nu a fost considerat suficient pentru a înlătura acest motiv de refuz. Nici interesul declarat al solicitantului de a limita folosirea neautorizată a numelui nu a schimbat analiza EUIPO.
- Mărcile care cuprind, fără autorizaţia organelor competente, reproduceri sau imitaţii de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control şi garanţie, blazoane, aparţinând ţărilor Uniunii Europene şi care intră sub incidenţa art. 6 ter din Convenţia de la Paris.
În cazul cererii de marcă UE nr. 019172018, semnul „BIOTERAPEUTIC NATURAL MEDICIN” a fost refuzat deoarece includea elemente care imitau crucea albă pe fond roșu și scutul asociate Elveției.
Deși solicitantul a încercat o ușoară stilizare, modificând subtil nuanța de roșu și forma scutului, oficiul a respins cererea. S-a stabilit că modificările au fost minore, fiind vorba despre o imitație heraldică evidentă. Legea interzice astfel de practici deoarece publicul ar putea crede în mod greșit că produsele respective au o legătură oficială cu statul respectiv sau sunt aprobate de autoritățile acestuia.
Privit în ansamblu, procesul de înregistrare a unei mărci presupune mai mult decât depunerea unei cereri la OSIM. Semnul ales trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege și să nu intre sub incidența niciunuia dintre motivele absolute de refuz.
Alegerea unei mărci suficient de distinctive este esențială atât pentru obținerea protecției, cât și pentru construirea unei identități ușor de recunoscut de către consumatori. În același timp, verificarea disponibilității mărcii în bazele de date relevante poate reduce riscul unor opoziții sau litigii cu titularii unor drepturi anterioare.
O analiză realizată înainte de depunere permite identificarea acestor riscuri și crește șansele ca marca să fie înregistrată și utilizată în condiții de siguranță pe termen lung.
Respectarea condițiilor legale nu înseamnă însă că marca trebuie să fie una convențională. Dimpotrivă, un semn creativ și neobișnuit poate fi atât distinctiv, cât și eficient din perspectiva protecției juridice. Despre formele mai puțin obișnuite pe care le poate îmbrăca o marcă puteți citi în articolul nostru „Dincolo de clasic: evoluția spre mărcile neobișnuite”.
Dacă doriți să aflați dacă marca aleasă îndeplinește condițiile legale pentru înregistrare și dacă există riscul ca aceasta să fie refuzată de OSIM, echipa Agenției TAS vă poate oferi consultanță și asistență atât în etapa de analiză prealabilă, cât și pe parcursul întregii proceduri de înregistrare.
📧 E-mail: office@agentiatas.ro
📞 Telefon: 0745 160 163
