În lumea modei, succesul nu înseamnă doar creativitate, ci și protejarea identității vizuale a brandului. Pentru Burberry, celebra casă britanică a cărei țesătură în carouri bej-negru-roșu a devenit un simbol internațional, această identitate s-a transformat într-un adevărat patrimoniu estetic. Însă ce se întâmplă atunci când un model similar apare pe produse pentru copii, sub o altă marcă și cu alte culori? Cazul Burberry vs K-Racter Mania, soluționat de Curtea de Apel din Paris la 29 ianuarie 2019, a oferit un răspuns interesant și nuanțat: nu orice asemănare vizuală înseamnă contrafacere.
O marcă devenită simbol – și un litigiu colorat
Modelul de carouri Burberry este protejat la nivel european prin marca figurativă nr. 000377580, înregistrată la EUIPO încă din 1996. Este o marcă de tip pattern, alcătuită dintr-un model repetitiv de dungi intersectate în bej, negru, alb și roșu, folosită pe o gamă largă de produse — de la haine la genți și accesorii. Cu timpul, acest imprimeu a devenit inconfundabil și, pentru mulți consumatori, sinonim cu eleganța britanică.
În 2015, Burberry a descoperit pe piața franceză o serie de genți și accesorii pentru copii, comercializate de K-Racter Mania (Spania) și distribuite de Marsafi SAS (Franța), pe care apărea un imprimeu asemănător cu cel al casei Burberry, dar în tonuri de roz și violet. Produsele făceau parte dintr-o colecție cu personajul „Violetta”, dintr-un serial popular pentru adolescenți.
Burberry a susținut că modelul folosit de cealaltă companie copia, în esență, celebrul său imprimeu în carouri și, prin urmare, a dat în judecată producătorul pentru încălcare de marcă, concurență neloială și parazitism comercial – adică pentru faptul că ar fi încercat să profite de reputația și imaginea Burberry. O situație similară a fost analizată și în cazul Chanel vs Jonak, prezentat în acest articol, unde litigiul a pornit de la celebrul pantof slingback bej cu vârf negru, iar Curtea de Apel din Paris a sancționat imitarea excesiv de apropiată a designului său.
În schimb, în cazul de față, instanța a ajuns la o concluzie diferită. În cele ce urmează, vom analiza principalele argumente care au stat la baza acestei decizii și modul în care Curtea de Apel din Paris a justificat respingerea acțiunii formulate de Burberry.
Hotărârea Curții de Apel din Paris
După o primă respingere în fața Tribunalului de Grande Instance din Paris, Burberry a formulat apel, susținând că modelul său de carouri se bucură de o notorietate incontestabilă și că orice folosire a unui pattern asemănător profită de această reputație.
Curtea de Apel din Paris, prin decizia din 29 ianuarie 2019 (dosar nr. 16/20819), a confirmat respingerea acțiunii. Judecătorii au considerat că nu există risc de confuzie între produsele Burberry și cele comercializate de K-Racter Mania, având în vedere diferențele clare de culoare, destinație, public și prezentare.
În special, Curtea a reținut că:
- imprimeul folosit de pârâte, în nuanțe de roz și mov, se îndepărta vizibil de schema cromatică tradițională Burberry (bej, negru, roșu);
- gențile litigioase erau produse pentru copii și adolescenți, vândute în magazine complet diferite de cele de lux unde se comercializează produsele Burberry;
- elementul vizual dominant al genților era imaginea personajului „Violetta”, nu modelul de carouri.
Prin urmare, modelul Burberry, deși notoriu, nu era suficient pentru a genera confuzie în mintea publicului relevant. Nici acuzațiile de parazitism comercial nu au fost reținute, întrucât nu s-a demonstrat că pârâții ar fi încercat să profite de reputația Burberry sau să se asocieze în mod intenționat cu brandul britanic.
Lecții juridice pentru brandurile din industria vestimentară
- Notorietatea nu este un scut absolut. Chiar dacă un pattern este faimos, instanțele analizează în mod concret dacă publicul vizat poate face o asociere comercială între produse. Diferențele de culoare, stil sau destinație pot fi decisive.
- Contextul comercial contează. Produsele de masă destinate copiilor nu concurează, în mod real, cu produsele de lux. Lipsa concurenței directe reduce riscul de confuzie.
- Elementul dominant al designului determină percepția consumatorului. Dacă marca sau imaginea principală a produsului atrage atenția (cum a fost cazul „Violetta”), elementele de fundal pot fi considerate pur decorative.
- Parazitismul comercial trebuie dovedit. Nu este suficientă asemănarea vizuală – trebuie demonstrată intenția de a profita de reputația sau investițiile titularului mărcii, la fel cum a stabilit Curtea și în cauza Chanel vs Jonak.
- Protecția pattern-urilor cere o strategie integrată. Înregistrarea mărcii este esențială, dar și monitorizarea activă a pieței, probarea distinctivității dobândite și, acolo unde este posibil, protejarea suplimentară prin designuri industriale.
Speța Burberry vs K-Racter Mania arată că protecția unui pattern celebru nu este automată: trebuie analizat contextul vizual și comercial în care apare semnul contestat. Notorietatea unei mărci nu echivalează cu exclusivitate absolută, iar imitarea unui stil nu este întotdeauna contrafacere. Totuși, hotărârea confirmă importanța unei strategii complexe de protecție – combinarea drepturilor de marcă, design și acțiuni pentru concurență neloială rămâne cea mai sigură cale pentru apărarea identității vizuale a unui brand.
Dacă dorești să protejezi un model, un imprimeu sau identitatea estetică a brandului tău, Agenția TAS îți oferă asistență juridică completă — de la analiza distinctivității și depunerea la OSIM sau EUIPO, până la reprezentare în litigii privind contrafacerea sau concurența neloială.
📧 E-mail: office@agentiatas.ro
📞 Telefon: 0745 160 163
