Indicațiile geografice conform noului Regulament UE.

Unul dintre cele mai importante instrumente ale Uniunii Europene pentru protejarea și promovarea produselor tradiționale și de calitate este sistemul de indicații geografice. Recent, UE a adoptat un nou regulament care vine să modernizeze și să consolideze acest sistem, asigurând o protecție mai bună pentru denumirile de origine și indicațiile geografice.

Ce sunt indicațiile geografice?

Indicațiile geografice (IG) sunt denumiri care identifică un produs originar dintr-o anumită regiune sau localitate, a cărui calitate, reputație sau alte caracteristici esențiale sunt atribuite în mod esențial acelei origini geografice. Acestea joacă un rol crucial în protejarea patrimoniului cultural și în promovarea produselor tradiționale, asigurând consumatorilor autenticitatea și calitatea produselor. IG pot fi aplicate unei game largi de produse, inclusiv alimente, băuturi, produse agricole și chiar meșteșuguri.

Uniunea Europeană recunoaște două tipuri principale de indicații geografice, fiecare având un nivel diferit de legătură cu zona geografică de proveniență:

  1. Denumirea de Origine Protejată (DOP)

Denumirea de Origine (DOP) se aplică produselor ale căror materii prime, producție, procesare și pregătire au loc integral într-o anumită regiune geografică. Calitatea și caracteristicile acestor produse sunt exclusiv legate de acest loc, fiind influențate de factori precum climatul, solul sau metodele tradiționale de producție.

 Exemple:

  • Champagne (Franța) – Vin spumant produs exclusiv în regiunea Champagne, folosind metoda tradițională.
  • Parmigiano Reggiano (Italia) – Brânză maturată produsă în regiunile Parma, Reggio Emilia, Modena și parțial Bologna și Mantova.
  • Telemeaua de Ibănești (România) – Brânză obținută din lapte de vacă, produsă exclusiv în zona Văii Gurghiului, județul Mureș.
  1. Indicația Geografică Protejată (IGP)

Indicația Geografică (IG) se aplică produselor care au o calitate, reputație sau caracteristică influențată de zona geografică de proveniență, însă nu toate etapele de producție trebuie să aibă loc în acea regiune. De exemplu, materia primă poate proveni din alte zone, dar procesarea finală trebuie să aibă loc în regiunea desemnată.

Exemple:

  • Prosciutto di Parma (Italia) – Jambon crud-uscat produs în Parma, însă porcii pot proveni din alte regiuni italiene.
  • Plăcinta dobrogeană (România) – Produs tradițional românesc din Dobrogea, recunoscut pentru specificul său regional.
  • Salamul de Sibiu (România) – Un produs tradițional românesc obținut prin maturare și afumare cu esențe de lemn, având o rețetă specifică și un proces de producție care îi conferă un gust distinct. Deși anumite materii prime pot proveni din alte regiuni, procesul de producție esențial are loc în zonele desemnate.

Noul Regulament UE: Principalele Schimbări

Pentru a îmbunătăți și moderniza sistemul de indicații geografice, Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024. Acest act legislativ aduce modificări importante în ceea ce privește protecția și gestionarea indicațiilor geografice pentru vinuri, băuturi spirtoase și produse agricole, consolidând astfel acest sistem la nivel european. Iată principalele modificări și avantaje ale noului regulament:

  1. Protecție extinsă a indicațiilor geografice: În cadrul noului regulament, se prevede un sistem mai eficient de monitorizare a pieței, inclusiv în mediul online, pentru a preveni falsificarea și abuzul de denumiri protejate. De exemplu, produsele care poartă indicația „Champagne” nu pot fi vândute sub acest nume decât dacă sunt produse în regiunea Champagne din Franța, iar acum acest lucru este mai bine reglementat și aplicat în comerțul electronic internațional.
  2. Proceduri de înregistrare simplificate: Producătorii din Uniunea Europeană vor beneficia de un proces mai rapid de înregistrare a denumirilor de origine și indicațiilor geografice, datorită creării unui sistem digitalizat de înregistrare. De exemplu, dacă un producător român vrea să înregistreze o nouă denumire, precum „Salamul de Sibiu”, procesul va fi mai rapid datorită platformei online centralizate.
  3. Protecție mai puternică la nivel internațional: UE va continua să promoveze recunoașterea indicațiilor geografice în acordurile comerciale internaționale, asigurând că produsele europene beneficiază de aceeași protecție și în alte țări.
  4. Sustenabilitate și protecția mediului: Noul regulament introduce cerințe clare pentru producătorii de produse cu indicație geografică, care trebuie să adopte practici de producție ecologice și sustenabile. De exemplu, producătorii sunt încurajați să utilizeze metode de producție care respectă standardele de mediu și de bunăstare a animalelor.

Protecția ca marcă vs. Indicație geografică

Indicațiile geografice pot fi înregistrate și ca mărci comerciale, însă acestea protejează aspecte diferite ale unui produs. În timp ce indicațiile geografice se concentrează pe legătura strânsă dintre produs și locația sa de origine, mărcile comerciale se concentrează pe identificarea unui anumit titular și pot include și servicii, nu doar produse. De asemenea, spre deosebire de mărcile comerciale, indicațiile geografice nu pot fi transferate sau cesionate, fiind legate permanent de regiunea de origine. Pentru mai multe informații, puteți citi acest articol.

Agenția TAS vă stă la dispoziție pentru orice informații suplimentare legate de protecția indicațiilor geografice sau înregistrarea mărcilor comerciale. Contactați-ne la adresa de e-mail: office@agentiatas.ro sau la telefon +40745160163.