marcă comercială
marcă comercială

Poate chipul unei persoane deveni marcă comercială?

De-a lungul timpului, oamenii au înregistrat ca marcă comercială tot felul de semne: de la cele mai simple la cele mai inimaginabile cuvinte, forme, desene, chiar și sunete. Până în prezent, peste două milioane de mărci au fost înregistrate la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). În acest context, oricine dorește înregistrarea unei noi mărci care să nu fie identică sau asemănătoare cu o marcă existentă trebuie să fie creativ. Poate e de ajuns oare să își înregistreze chipul? Pot trăsăturile care ne disting în viața de zi cu zi să ne diferențieze și de competitorii din piață?

În 2018, modelul olandez Maartje Verhoef a făcut istorie, devenind prima persoană care a reușit să își înregistreze cu succes chipul ca marcă comercială la EUIPO. Fotomodelul a dorit înregistrarea pentru produse și servicii din clasele 3, 9 , 14, 16, 16, 18, 25, 35, 41, 42 și 44 conform Clasificării de la Nisa. Printre acestea se află bunuri precum articole de machiaj, bijuterii, reviste, îmbrăcăminte, lenjerie și genți, precum și servicii de vânzare cu amănuntul referitoare la astfel de produse.

Maartje Verhoef este un model olandez care a apărut în campanii pentru branduri de modă precum Prada, Gucci și Calvin Klein. În 2015, ea a decis să facă un pas unic pentru a-și proteja imaginea și identitatea prin depunerea unei cereri de înregistrare a mărcii la EUIPO. Cererea a fost pentru o marcă figurativă, mai exact fotografia de pașaport.

Inițial, examinatorul a refuzat înregistrarea mărcii pe motiv că aceasta era parțial descriptivă și lipsită de caracter distinctiv. Examinatorul a susținut că, în opinia sa, imaginea nu are nicio caracteristică specială capabilă să influențeze memoria consumatorilor, astfel încât aceștia să poată distinge produsele și serviciile etichetate cu această imagine de cele ale altora. Potrivit examinatorului, forma de prezentare nu se deosebește de alte reprezentări de fețe de femei. Astfel, consumatorul ar vedea doar imaginea unui cap sau a unei fețe, dar nu neapărat pe cea a lui Maartje Verhoef.

Această decizie a fost atacată de doamna Verhoef, iar în 2017, cea de-a patra cameră de recurs a EUIPO a trebuit să decidă dacă fotografia de pașaport, mai exact chipul fotomodelului din acea imagine, constituia o marcă comercială. În cele din urmă, infirmând decizia examinatorului, cea de-a patra cameră de recurs a concluzionat că imaginea, care reprezenta o anumită persoană, cu trăsăturile sale faciale unice, „permite, de fapt, publicului să distingă produsele și serviciile în cauză de cele cu o origine comercială diferită și, în special, de persoana specifică reprezentată.”

Chiar dacă imaginea era sub forma unei fotografii de pașaport, reprezentată în culori comune și cu un fundal comun, aceasta era totuși o reprezentare unică a persoanei, cu capacitatea de a identifica persoana respectivă. Ca atare, s-a considerat că imaginea feței doamnei Verhoef poate îndeplini cerințele unei mărci. Nimic din fotografie nu poate fi interpretat ca identificând produsele și serviciile în cauză, iar semnul nu depinde de aspectul produselor desemnate. Astfel, camera de recurs concluzionează că portretul poate servi drept marcă.

Concluzii

Această decizie istorică a deschis un nou domeniu al dreptului de proprietate intelectuală, permițând persoanelor fizice să își protejeze propria imagine în același mod în care companiile își protejează mărcile verbale sau figurative, cu alte cuvinte cele „obișnuite”.

Cererea de înregistrare a mărcii lui Verhoef a stârnit, de asemenea, o dezbatere cu privire la implicațiile pe care le-ar avea faptul de a permite persoanelor fizice să își înregistreze chipurile ca mărci comerciale. Pe de o parte, s-ar putea argumenta că este un pas pozitiv în direcția protejării drepturilor și a acordării controlului asupra propriei imagini. Pe de altă parte, alții au susținut că ar putea duce la o situație în care celebritățile și alte personalități publice ar controla modul în care sunt folosite imaginile lor, ceea ce ar putea avea un impact negativ asupra libertății de exprimare.

Cu toate acestea, posibilitatea de a înregistra o fotografie portret ca marcă comercială oferă artiștilor, modelelor, vedetelor sportive, designerilor sau personalităților din lumea afacerilor posibilitatea de a marca și de a comercializa produse nu numai sub numele lor, ci și cu aspectul lor specific.

Află mai multe despre caracteristicile și beneficiile unei mărci înregistrate contactând echipa noastră de specialiști în proprietate intelectuală.