Aplicațiile mobile și proprietatea intelectuală
Aplicațiile mobile au devenit o parte indispensabilă a vieții noastre de zi cu zi: ne ajută să accesăm rapid și ușor informații, să comunicăm, să organizăm, facilitând în același timp și divertismentul. Ele sunt un simbol al inovației în creștere și prezintă noi oportunități pentru dezvoltatorii de software și antreprenorii din întreaga lume.
Este esențial ca acești dezvoltatori, antreprenori, precum și alte părți interesate să știe să utilizeze și să protejeze drepturile de proprietate intelectuală asupra aplicațiilor mobile, dar și să cunoască instrumentele de proprietate intelectuală disponibile care pot fi esențiale pentru comercializarea acestora.
Aceste drepturi de proprietate intelectuală există nu numai în legătură cu codul software cuprins în aplicația mobilă, ci și în ceea ce privește conținutul acestei aplicații (de exemplu, elementele media). Ca atare, nu doar dezvoltatorii de software ar trebui să fie preocupați de protecția proprietății intelectuale pe care o au în cadrul aplicației, ci și alte părți interesate importante, inclusiv creatorii de conținut de pe piața aplicațiilor mobile, cum ar fi artiștii, ilustratorii, muzicienii și scriitorii.
Drepturile de proprietate intelectuală importante pentru protecția diferitelor aspecte ale aplicațiilor mobile sunt: drepturile de autor, brevetele, mărcile comerciale, desenele, modelele industriale, și informațiile confidențiale. De exemplu, unele elementele de marcă ale unei aplicații mobile (cum ar fi numele de marcă și logo-ul) pot fi protejate în cadrul sistemului de mărci înregistrate. Protecția mărcii comerciale se poate extinde și la alte tipuri de semne capabile de reprezentare grafică, cum ar fi personajele de joc.
Soluționarea alternativă a litigiilor la Centrul de arbitraj și mediere al OMPI
Chiar dacă nașterea unui litigiu cu privire la drepturile de proprietate intelectuală a aplicațiilor mobile nu este un demers neapărat plăcut pentru niciuna dintre părți, există totuși o veste bună: în întreaga lume au fost adoptate din ce în ce mai mult mecanismele alternative de soluționare a litigiilor („SAL”), care ușurează semnificativ situația părților care apelează la ele.
O astfel de alternativă viabilă la sistemul judiciar tradițional ca mijloc de soluționare a litigiilor este Centrul de arbitraj și mediere al OMPI care oferă opțiuni de soluționare eficiente din punct de vedere al timpului și al costurilor, cum ar fi medierea, arbitrajul și expertiza. Astfel, el permite părților private să își soluționeze rapid conflictele comerciale interne sau transfrontaliere. Centrul OMPI este internațional și este specializat în litigii privind proprietatea intelectuală și tehnologia.
Având în vedere că aplicațiile mobile tind să fie distribuite pe platforme internaționale, este probabil ca litigiile legate de aceste aplicații să depășească mai frecvent granițele. Astfel, apelarea la Centrul de arbitraj și mediere al OMPI poate fi o soluție atractivă care permite părților să își rezolve litigiile la nivel mondial, evitând astfel complexitatea unui litigiu multijurisdicțional și riscul unor rezultate contradictorii.
Beneficiile mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor
Mecanismele de SAL, atât în cazul aplicațiilor mobile cât și în general, prezintă următoarele beneficii:
- Medierea, arbitrajul și expertiza au natură consensuală, având ca rezultat un proces mai puțin contradictoriu, permițând părților să înceapă, să continue sau să îmbunătățească relațiile de afaceri între ele.
- Este o procedură unică. Prin intermediul soluționării alternative a litigiilor, părțile pot conveni să rezolve printr-o singură procedură un litigiu care implică proprietatea intelectuală protejată în mai multe țări.
- Autonomia părților. Datorită naturii sale private, SAL oferă părților posibilitatea de a exercita un control mai mare asupra modului în care este soluționat litigiul lor decât în cazul unui litigiu în instanță. De exemplu, părțile pot selecta cele mai potrivite persoane de decizie. În plus, acestea pot alege legea aplicabilă, locul și limba de desfășurare a procedurilor.
- Caracterul definitiv al sentințelor. Spre deosebire de hotărârile judecătorești, care, în general, pot fi contestate, hotărârile arbitrale nu fac, în mod normal, obiectul unui recurs.
- Forța executorie a sentințelor. Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine din 1958, cunoscută sub numele de Convenția de la New York, prevede, în general, recunoașterea sentințelor arbitrale în același mod precum hotărârile instanțelor naționale, fără revizuire pe fond. Acest lucru facilitează executarea sentințelor arbitrale transfrontaliere.
