Sa presupunem ca sunteți proprietarul unei afaceri, sunteți mulțumit de produsele/serviciile dumneavoastră și observați ca brandul dumneavoastră a început deja să-și consolideze identitatea pe piața. În acest context, luați decizia fireasca de a va înregistra brandul la OSIM, dar constatați ca OSIM va tot respinge cererile de marca invocând cele mai diverse motive.
Dat fiind faptul ca Legea Mărcilor prevede cu titlu general ca poate constitui marca ”orice semn…, element figurativ, forma sau ambalajul produsului și chiar sunete” cât timp se bucura de distinctivitate (are un caracter aparte în raport de celelalte mărci de pe piața ținta) și nu este descriptiva (ex. o marca atribuita unui cabinet stomatologic cu o denumire de genul ”cabinet stomatologic pentru realizarea de implanturi dentare”), întrebarea fireasca care va macină în acest context este : ”Dar ce anume nu pot înregistra ca marca ?”
Întrebarea fiind cât se poate de pertinenta, se impun următoarele precizări:
- Legea mărcilor prevede adițional următoarele motive absolute de respingere:
- mărcile compuse exclusiv din semne/indicații uzuale, care pot servi în comerț pentru a desemna felul, cantitatea, destinația, valoarea, proveniența geografica sau data fabricației produsului sau compuse exclusiv din forma/alta caracteristica impusa chiar de natura produsului
-ex. nu putem înregistra ca marca verbala, destinata a fi asociata unor produse cosmetice, exclusiv o expresie de genul ”JUST FOR MEN”
- mărci care sunt de natura sa inducă publicul în eroare cu privire la proveniența geografica, calitatea sau natura produsului
-ex. nu putem înregistra o marca, destinata a fi asociata unui fel de brânza produs în România, cu denumirea de „camembert din Normandia”
- mărcile care sunt excluse de la înregistrare potrivit prevederilor legislației UE care prevăd protecția denumirilor de origine și a indicațiilor geografice, a mențiunilor tradiționale pentru vinuri, a specialităților tradiționale garantate și a denumirilor înregistrate a unor soiuri de plante
- mărcile care conțin, fără consimțământul titularului, imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume în România
–ex. nu putem înregistra o marca cu denumirea ”Teo Trandafir”(evident, în contextul în care titular nu apare chiar persoana în cauza)
- mărci care conțin semne cu înaltă valoare simbolica, în special un simbol religios
–ex. nu putem înregistra o marca compusa dintr-o svastica nazista
- mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri
–ex. nu putem înregistra o marca cu caracter pornografic
- mărcile care cuprind, fără autorizația organelor competente, reproduceri sau imitații de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control și garanție, blazoane, aparținând tarilor Uniunii Europene sau a unor organizații internaționale interguvernamentale din care face parte minim o țara membra a uniunii precum și alte semne asemănătoare de interes public
-ex. nu putem sa înregistrăm ca marca stema României
- De asemene, tot în temeiul legii mărcilor, o marca este susceptibila de a fi refuzata la înregistrare și pentru următoarele motive relative :
- marca pe care dorim sa o înregistram este identica cu o marca anterioara înregistrată iar produsele pentru care se solicita înregistrarea sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata
- dacă prin înregistrarea mărcii se poate crea un risc de confuzie, incluzând aici și un risc de asociere, cu o marca anterioara înregistrată pe aceeași categorie de servici/ produse
Ca o concluzie fireasca în acest context, putem lesne observa ca procesul de înregistrare a unei mărci este unul complex și din perspectiva alegerii unei mărci care să se încadreze în standardele impuse de Legea Mărcilor.
În acest sens, pentru a economisii timp și resurse financiare în momentul în care dorim sa înregistram o marca, este imperativ sa apelam la serviciile unui consilier în proprietate intelectuala care să se asigure ca cererea d-voastra de marca este atât fidela identității brandului cât și cerințelor legale imperative.
