În urmă cu câteva articole vă relatam noțiunile de bază despre indicația geografică și modalități de protejare a acesteia. Wipo, dezvăluie în Introducere în indicația geografică diverse practici în urma cărora se observă vizibil îmbunătățiri la nivelul notorietății brandului.
Să le luăm pe rând și să începem cu diferența dintre indicație geografică și marcă.Indicațiile geografice și mărcile comerciale sunt semne distinctive utilizate pentru a distinge bunurile sau serviciile de pe piață. Ambele comunică informații despre originea unui bun sau serviciu și permit consumatorilor să asocieze o anumită calitate cu un bun sau serviciu.
Mărcile comerciale informează consumatorii despre sursa unui bun sau serviciu. Ele identifică un bun sau un serviciu ca provenind de la o anumită companie. Mărcile comerciale ajută consumatorii să asocieze un bun sau un serviciu cu o anumită calitate sau reputație, pe baza informațiilor despre compania responsabilă cu producerea sau oferirea acestuia.
Indicațiile geografice identifică un bun ca provenind dintr-un anumit loc. Pe baza locului său de origine, consumatorii pot asocia un bun cu o anumită calitate, caracteristică sau reputație.
Indicațiile geografice ca instrumente de diferențiere în strategiile de marketing: de la simpli indicatori de sursă la brand
Consumatorii acordă o atenție sporită originii geografice a produselor și se îngrijesc de caracteristicile specifice prezente în produsele pe care le cumpără. În unele cazuri,”Locul de origine” sugerează consumatorilor că produsul va avea o anumită calitate sau o caracteristică pe care o pot valoriza. Adesea, consumatorii sunt pregătiți să plătească mai mult pentru astfel de produse. Acest lucru a favorizat dezvoltarea unor piețe specifice pentru produsele cu anumite caracteristici legate de locul lor de origine.
Recunoașterea brandului este un aspect esențial al marketingului. Indicațiile geografice transmit informații despre caracteristicile legate de origine ale unui produs. Prin urmare, funcționează ca diferențiatori de produse pe piață, permițând consumatorilor să facă distincția între produsele cu caracteristici de origine geografică și altele fără aceste caracteristici. În consecință, indicațiile geografice pot constitui un element-cheie în dezvoltarea mărcilor pentru produsele de calitate legate de origine.
De exemplu, Republica Columbia a înregistrat cuvântul “columbian”, în ceea ce privește cafeaua, ca marcă de certificare în Statele Unite ale Americii și Canada. A fost urmată de campanii de publicitate intensive.
În 2005, “Café de Colombia” a fost recunoscută ca o denumire de origine în Columbia. În 2007, a devenit prima indicație geografică protejată non-european înregistrată în Uniunea Europeană (UE).
Sursa: WIPO
